Am intrat în casă.Eram entuziasmată că voi deschide trolerul în care se aflau împachetate hainele de vară [ care erau de fapt ale mamei ] .Au ajuns şi părinţii .Până aici totul e bine ...
Dupa 20 de minute...
Mama :Unde e pisica ???
Eu: Mamă, geamul de la bucătărie e deschis !
Mama: Hiiiiiiiiiiii ! Pisica , Anisia ! Du-te după ea !
Mi-am luat repede o geacă pe mine şi m-am dus să mă caţăr pe nişte scaune in speranţa că voi găsi pisica .
Nimic ....
Unde putea fi ? Eu nu mai aveam nici o speranţă . Eram distrusă .
Împreună cu Alex şi cu mama , am coborât jos .. cine ştie , poate e pe afară ..
Degeaba ... Nici urmă de pisică .
Cu lacrimi in ochi , am început să mă gândesc la toate momentele plăcute petrecute împreună ...
"Gata ! Am plecat ! Eu nu mă mai întorc in casă până nu găsesc pisica !"
Şi dusă am fost ..
După ce am colindat tot blocul , supărată , m-am întors in casă ....
Şi am început să plâng ..... am început să urlu ..
"Unde mi-e pisica ??? Ce mă fac eu fără ea ?? "
Intră mama în cameră :" Ce faci ? Nu ai găsit o ? "
Eu :Nu ....... Ce mă fac fără ea ?
Mama: Ai încercat să o strigi ?
Eu : Da.. dar doar o dată ..
Mama: Ia du-te si strig-o .. Poate îţi răspunde ..
Eu :Nu mai sunt şanse ,mamă... am căutat peste tot .. de unde sa apară ?
Iese mama pe scară .:"Miţiii ! Miţii ! "
"Miauuuuuuuuu ! "
Mama: Anisia, pisica ! Du-te după ea !
Eu : sigur ai auzit-o ?
Mama: Da !
La etajul 4 , pisica , speriată , a venit la mine .
Eram in al 9 lea cer . Am început să plâng de bucurie ...Toată lumea s-a bucurat când m-a văzut cu pisica în braţe .
The end . :) .